Timpul.md

Timpul Local 31 Iulie 2012 | 05:37

Vameşii şi poliţiştii de frontieră se pregătesc pentru fluxul de pasageri de la începutul lui august

De la suplinirea numărului de colaboratori până la tehnica portativă de citire a documentelor de călătorie, astfel se pregătesc poliţiştii şi vameşii de la frontieră să facă faţă numărului mare de traversări care au loc de obicei la începutul lunii august, când vin acasă moldovenii aflaţi la muncă în Europa. 

„Ca în fiecare an, va fi suplinit numărul colaboratorilor vamali şi al poliţiştilor de frontieră. De asemenea, fiecare cetăţean poate accesa site-ul Serviciului Vamal (SV) şi afla date despre traficul de la punctele de trecere a frontierei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SV, Alina Şargu, menţionând că în ultimele zile nu au fost cozi la vamă.

Potrivit poliţiştilor de frontieră, de la începutul sezonului estival, în zilele de vineri şi duminică, traficul creşte simţitor pe sensurile de ieşire şi de intrare în ţară, motivul principal fiind preferinţele moldovenilor de a-şi petrece zilele de odihnă pe litoralul ucrainean al Mării Negre. În această perioadă, cele mai solicitate puncte de trecere sunt Tudora şi Palanca, care activează la capacitate maximă. Sâmbătă, peste 15 mii de persoane şi aproximativ 3000 de mijloace de transport au traversat frontiera prin aceste puncte de trecere. Autorităţile au pus în aplicare şi tehnica portativă de citire a documentelor de călătorie şi au suplinit rezervele de apă pentru cetăţenii care sunt nevoiţi să staţioneze mai mult timp în punctele de trecere a frontierei.

Anul trecut, în prima săptămână a lunii august, frontiera de stat a R. Moldova a fost traversată de mai mult de jumătate de milion de persoane şi mai mult de 84 mii de mijloace de transport. Cea mai „activă” graniţă rămâne a fi cea cu Ucraina, iar cele mai solicitate puncte de trecere de pe acest segment fiind PTF Otaci, Volcineţ, Tudora şi Palanca. La frontiera moldo-română, cele mai multe traversări au fost înregistrate în PTF Leuşeni, Sculeni, Giurgiuleşti şi Cahul.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus